• Sunteţi aici ::
• Cronici / Reportaje
• The Tour to OR Shalem-Orphaned Land la Bucuresti

The Tour to OR Shalem-Orphaned Land la Bucuresti

Life is not just a dream....
Și astfel Șeherezada își începu cea de 1002 poveste, într-o seară, la început de iarnă, în București. Am citit de curând o carte minunată, Seducătoarea din Florența, de Salman Rushdie, un basm postmodern, ce curge precum izvorul care spune povești. În seara asta am avut parte de mai mulți seducători și o frumoasă seducătoare, strânși laolaltă pe aceeași scenă (club The Silver Church), la sfârșitul primului turneu de oriental metal, un concept minunat, nou, turneu care a durat o lună și iată, a poposit și pe meleaguri românești, spre a ne umple de magia unui altfel de metal. Patru trupe, o singură poveste, onirică și brutală deopotrivă, provocatoare și sentimentală, un cadou de sfârșit de an, oferit celor ce au o singură religie, heavy metal.
Să facem un exercițiu de imaginație, un periplu în propriul interior și să ne lăsăm purtați de o voce care împletește un desen într-un covor nemaivăzut.

Ora 18:20, într-un cadru intim, de club, povestea începe energic și puțin atipic, prin muzica unei trupe, pierdută parcă în bucla timpului, care pare că nu are ce căuta aici, dar care se integrează cu succes. Este vorba despre Artweg, trupă de hardcore/metal din Franța. Prima imagine care te izbește, este cea a celor doi soliști, rupți parcă dintr-un binecunoscut film de epocă, unul mic, plin de entuziasm, țopăitor, iar celălalt masiv, înalt, impunător și de culoare. Ca o paranteză, întotdeauna mă bucur când vă oameni de culoare care cântă și altceva decât rap. Trupa își face bine treaba, aceea de încălzirea a publicului, spre ce va să vină apoi. Lumea apreciază, intră în joc, povestea începe cu succes. Melanjul de metal cu hardcore, îmbinarea celor două voci, este un succes. Pe ritmuri care taie în carne, besmul nostru oriental începe.
Setlist: 

- Control
- Spiral Zone
- Unstoppable
- Scam
- Insane
- Dirty Picture
- N.W.D

Firul poveștii se înoadă după un scurt moment pregătitor și a doua trupă a serii, Arkan, de asemenea originară din Franța, pășește pe scenă. Și astfel, Șeherezada, pe numele ei Sarah, care îmbrăcată într-o frumoasă rochie de tip oriental, intră în joc. Avem o trupă de folk metal, oriental metal care combină brutalitatea vocii bărbătești și a instrumentalului de sorginte death/black, cu duioșia vocii feminine și transferul muzicii într-o zonă mai soft, mai melancolică. Pe Sarah o vom mai vedea cântând și cu celelalte trupe ale serii, în colaborări care îi pun minunăția de voce în valoare. De asemena, membrii ai celorlalte trupe, Orphaned Land și Myrath au venit pe secnă, pentru a cânta.
Pe parcursul a 30 de minute, extrem de puțin totuși, suntem conduși într-o lume paralelă, într-o irealitate mai plăcută. Povestea noastră, pe ritmuri de metal,intră pe un făgaș de vis, care va fi continua tă mirific de celelalte două trupe, cu adevărat orientale.
Setlist:
- Origins
- Tied Fates
- Inner Slaves
- Deus Vult (with Kobi Farhi)
- Groans Of The Abyss
- Beyond Sacred Rules
- Salam


Myrath, din Tunisia s-au făcut remarcați prin trei albume, dintre care cel puțin Desert Call și Tales Of The Sands au primit recenzii extrem de favorabile, lucru care nu mă miră deloc, ținând cont de faptul că am ascultat cu plăcere și mare atențe materialele și mi-au plăcut în mod deosebit. Ideea de a combina metalul cu muzica orientală, poate părea la început un experiment sortit eșecului, dar se pare că oamenii au tras lozul câștigător, la fel ca și mai cunoscuții, cap de afiș în seara aceasta, Orphaned Land. Metal de dat din buric cum au glumit unii, dar care a prins. Din nou, frumoasa Sarah, Șeherezada de serviciu a serii s-a făcut remarcată, în duet cu solistul Myrath și efectul a fost remarcabil. Ca și în cazul Arkan, pe scenă au intrat membrii ai celorlalte trupe, ori pentru a cânta, ori pentru a se distra. La un moment dat, chitaristul Arkan, apare în postură de profet, iscând în sală un amuzament general. De asemenea solistul Orphaned Land, pe lângă cântat, s-a amuzat imitându-i pe instrumentiști. Toate acestea mi-au lăsat impresia că oamenii chiar sunt prieteni și nu se sfiesc să își facă șotii unii altora, sau să se distreze, distrând astfel publicul. Parcă totuși au cântat prea puțin....
Setlist:
- Sour Sigh
- Braving The Seas
- Merciless Times
- Under Siege
- Wide Shut
- Tales of the Sands
- Madness
- Beyond the Stars

Și iată că povestea noastră muzicală, pe ritmuri orientale, intră în capitolul final, cel mai așteptat de altfel și care a ridicat ștafeta mai sus, creînd magie, în cel mai pur sens al cuvântului, prin recitalul Orphaned Land. Cu aproape 20 de ani de existență, concerte în toată lumea, albume extraordinare, un DVD de excepție, trupa se prezintă excelent. Au cântat melodii de pe majoritatea albumelor, cele mai așteptate fiind, bineînțeles cele de pe Mabool și The Never Ending Way Of Orwarrior. Solistul, cu vocea lui aproape unică, ne-a purtat în timp și spațiu (cu ajutorul fimlulețelor proiectate pe ecranul din spatele scenei) prin Israel, prin sinagogi, dar nu în ultimul rând prin tărâmul heavy metal. Sarah și solistul Myrath au fost invitati pentru a canta pe câteva piese. Ne-a povestit de asemena cum le-a venit ideea de a forma acestă trupă, într-o zi, când, îmbrăcați cu tricouri cu Slayer, Iron Maiden, Kreator etc, erau la sinagogă și ascultând muzica aceea, și-au dat seama ce trebuie să facă: îmbinarea acelei muzici cu heavy metal. Și astfel a ieșit sinagog metal. Îmi plac trupele care rup barierele și fac altceva. Orphaned Land sunt o astfel de trupă.
Setlist:
- Halo Dies (The Wrath of God)
- Birth of the Three (The Unification)
- Olat Ha'tamid
- Barakah
- The Kiss of Babylon (The Sins)
- A Neverending Way
- Sapari
- From Broken Vessels
- The Path, Part 1: Treading Through Darkness
- Ocean Land (The Revelation)
- Vayehi Or
- The Warrior
- El Meod Na'Ala
- In Thy Never Ending Way
Encore:
- The Beloved's Cry
- The Storm Still Rages Inside
- Norra el Norra (Entering the Ark)
- Ornaments of Gold

Seara s-a terminat cu invitarea pe scenă a tuturor membrilor celorlalte trupe prezente în turneu, o nouă dovadă a prieteniei și a puterii pe care muzica o are asupra oamenilor. Sincer să fiu, m-am simțit excelent și nu cred să fie cineva care să fi plecat dezamăgit. Poate doar pentru că s-a terminat. Un concert mai mult decât reușit. O experiență, o poveste cum nu s-a mai spus.

Vali C.
Autor : Valentin, 10 Decembrie 2011




Articolul următor » « Articolul precedent